fierbincior(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FIERBINCIÓR, -OÁRĂ,fierbinciori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui fierbinte; aproape fierbinte. – Fierbinte + suf. -ior.
fierbincior(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fierbinciór(fier-) adj. m., pl. fierbincióri; f. fierbincioáră, pl. fierbincioáre