feciori (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FECIORÍ, fecioresc, vb. IV.
Intranz. (
Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la
fecior.feciori (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FECIORÍ, fecioresc, vb. IV.
Intranz. (
Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. — De la
fecior.