farin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FARÍN adj. invar. (Despre zahăr sau alte produse alimentare) Care are aspect de pudră. – Din
fr. farine „făină”.
farin (Dicționar de neologisme, 1986)FARÍN adj.invar. Zahăr farin = zahăr măcinat ca un praf fin; zahăr-pudră. [< fr.
farine].
farin (Marele dicționar de neologisme, 2000)FARÍN adj. inv. (despre unele produse alimentare, zahăr) măcinat foarte fin, sub formă de pudră. (< fr.
farine, lat.
farina)
farin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)farín adj. invar.farin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FARÍN adj. invar. (Despre zahăr sau alte produse alimentare) Care se prezintă sub formă de pudră. — Din
fr. farine „faină”.