faringal - explicat in DEX

faringal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FARINGÁL, -Ă, faringali, -e, adj. Care aparține faringelui, privitor la faringe. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în faringe. – Din fr. pharyngal.

faringal (Dicționar de neologisme, 1986)
FARINGÁL adj. De (din) faringe, al faringelui. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în faringe. [< fr. pharyngal].

faringal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FARINGÁL adj. de, din faringe. ◊ (fon.; despre sunete) care se articulează în faringe. (< fr. pharyngal)

faringal
faringál, -ă adj. 1 (anat.) Care aparține faringelui; din faringe. 2 (fon.) Care se produce în regiunea faringelui. ♦ (despre sunete) Care se articulează prin restrângerea (părții mediane a) faringelui, rezultând un efect acustic special, întâlnit în arabă și în alte limbi semitice. • pl. -i, -e. / <fr. pharyngal. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007)

faringal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
faringál adj. m., pl. faringáli; f. faringálă, pl. faringále

faringal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FARINGÁL, -Ă, faringali, -e, adj. Care aparține faringelui, privitor la faringe. ♦ (Despre sunete; și substantivat, f.) Care se articulează în faringe. — Din fr. pharyngal.