fantezist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FANTEZÍST, -Ă, fanteziști, -ste, adj. 1. Care nu are nimic comun cu realitatea, care este un produs al imaginației.
2. (Despre oameni) Care este (sau se lasă) dominat de idei fantastice, ireale sau nerealizabile.
3. (Despre manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care este lipsit de orice bază reală, care trădează pe omul fantezist (
2). – Din
fr. fantaisiste.fantezist (Dicționar de neologisme, 1986)FANTEZÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Scriitor etc.) care se conduce mai mult după imaginație. ♦ Bazat pe fantezie; plăsmuit, născocit. [< fr.
fantaisiste].
fantezist (Marele dicționar de neologisme, 2000)FANTEZÍST, -Ă adj., s. m. f. (scriitor, artist) care se conduce mai mult după imaginație. ◊ bazat pe fantezie; născocit. (< fr.
fantaisiste)
fantezist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fantezíst adj. m.,
pl. fantezíști; f. fantezístă, pl. fantezístefantezist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FANTEZÍST, -Ă, fanteziști, -ste, adj. 1. Care nu are nimic comun cu realitatea, care este un produs al imaginației.
2. (Despre oameni) Care este (sau se lasă) dominat de idei fantastice, ireale ori nerealizabile.
3. (Despre manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care este lipsit de orice bază reală, care trădează pe omul fantezist (2). — Din
fr. fantaisiste.