fantomatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FANTOMÁTIC, -Ă, fantomatici, -ce, adj. Cu aspect de fantomă, ca o fantomă. ♦
Fig. Care are o existență incertă, care nu există în realitate. – Din
fr. fantomatique.fantomatic (Dicționar de neologisme, 1986)FANTOMÁTIC, -Ă adj. Cu aspect de fantomă; (
fig.) vag, neprecis. [< fr.
fantomatique].
fantomatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FANTOMÁTIC, -Ă adj. 1. cu aspect de fantomă. 2. (fig.) vag, imprecis. (< fr.
fantomatique)
fantomatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fantomátic adj. m.,
pl. fantomátici; f. fantomátică, pl. fantomáticefantomatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FANTOMÁTIC, -Ă, fantomatici, -ce, adj. Cu aspect de fantomă, ca o fantomă. ♦
Fig. Care are o existență incertă, care nu există în realitate. — Din
fr. fantomatique.