familist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FAMILÍST, -Ă, familiști, -ste, s. m. și
f. (
Fam.) Persoană căsătorită, persoană care și-a întemeiat o familie (
1). –
Familie +
suf. -ist.familist (Dicționar de neologisme, 1986)FAMILÍST, -Ă s.m. și f. Persoană căsătorită. [<
familie +
-ist].
familist (Marele dicționar de neologisme, 2000)FAMILÍST, -Ă s. m. f. persoană căsătorită, care și-a întemeiat o familie. (< familie + -ist)
familist (Dicționaru limbii românești, 1939)*familíst m. (d.
familie). Om cu familie, maĭ ales care are copiĭ.
familist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)familíst s. m.,
pl. familíștifamilist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)familist m. om cu familie:
onoarea mea de familist CAR.
familist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FAMILÍST, -Ă, familiști, -ste, s. m. și
f. (
Fam.) Persoană căsătorită, persoană care și-a întemeiat o familie (
1). —
Familie +
suf. -ist.