făinare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂINÁRE s. f. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci parazite și caracterizată prin apariția la suprafața organelor atacate a unui strat făinos, alb-cenușiu. [
Pr.:
-fă-i-] – Din
făină.