fading - explicat in DEX

fading (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FADING, fadinguri, s. n. 1. Variație (slăbire sau accentuare) în timp a sunetelor unui aparat de radiorecepție, provocată de schimbările condițiilor de propagare a undelor prin atmosferă și stratosferă. 2. Modificare a culorii unei țesături sub acțiunea apei, a luminii etc. [Pr.: féding] – Din engl., fr. fading.

fading (Dicționar de neologisme, 1986)
FÁDING s.n. v. feding.

fading (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FADING [FÉDING] s. n. 1. scădere temporară a intensității undelor electromagnetice recepționate de un aparat de radiorecepție, datorită schimbărilor atmosferice. 2. modificare a culorii unei țesături provocată de acțiunea unui agent (lumină, apă etc.). (< engl., fr. fading)

fading (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fading (angl.) [pron. féding] s. n., pl. fadinguri

fading (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FADING, fadinguri, s. n. 1. Variație (slăbire sau accentuare) în timp a sunetelor unui aparat de radiorecepție, provocată de schimbările condițiilor de propagare a undelor prin atmosferă și stratosferă. 2. Modificare a culorii unei țesături sub acțiunea apei, a luminii etc. [Pr.: féding] — Din engl., fr. fading.