facturier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FACTURIÉR, facturiere, s. n. Carnet care cuprinde formulare pentru facturi
2. [
Pr.:
-ri-er] – Din
fr. facturier.facturier (Dicționar de neologisme, 1986)FACTURIÉR s.n. Carnet care conține formulare pentru facturi. [Pron.
-ri-er. / cf. fr.
facturier].
facturier (Marele dicționar de neologisme, 2000)FACTURIÉR s. n. carnet care conține formulare pentru facturi
2. (< fr.
facturier)
facturier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)facturiér (-ri-er) s. n.,
pl. facturiérefacturier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FACTURIÉR, facturiere, s. n. Carnet care cuprinde formulare pentru facturi
2. [
Pr.:
-ri-er] — Din
fr. facturier.