factura (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FACTURÁ, facturez, vb. I.
Tranz. A întocmi factura
2 pentru o marfă. – Din
fr. facturer.factura (Dicționar de neologisme, 1986)FACTURÁ vb. I. tr. A face, a întocmi factura unei mărfi. [< fr.
facturer].
factura (Marele dicționar de neologisme, 2000)FACTURÁ vb. tr. a întocmi o factură. (< fr.
facturer)
facturafacturá vb. I. tr. A întocmi o factură pentru o marfă. ♦ A expedia, a preda o factură. • prez.ind.
-ez. / <fr.
facturer.factura (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)facturá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
factureázăfactura (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FACTURÁ, facturez, vb. I.
Tranz. A întocmi factura
2 pentru o marfă. — Din
fr. facturer.