extrofie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTROFÍE, extrofii, s. f. Defect de conformație al unui organ care este astfel întors, încât fața sa internă devine externă. – Din
fr. extrophie.extrofie (Dicționar de neologisme, 1986)EXTROFÍE s.f. (
Med.) Dezvoltare a unui organ intern în afara cavității corpului. [< fr.
exstrophie].
extrofie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTROFÍE, extrofii, s. f. Defect de conformație al unui organ care este astfel întors, încât fața sa internă devine externă. — Din
fr. extrophie.