extrospectiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTROSPECTÍV, -Ă, extrospectivi, -e, adj. (
Psih.; despre oameni) Care observă trăirile psihice ale altora. – Din
engl. extrospective.extrospectiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTROSPECTÍV, -Ă adj. referitor la extrospecție, bazat pe extrospecție. (< engl.
extrospective)
extrospectiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTROSPECTÍV, -Ă, extrospectivi, -e, adj. (
Psih.; despre oameni) Care observă trăirile psihice ale altora. — Din
engl. extrospective.