exterioriza - explicat in DEX

exterioriza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
EXTERIORIZÁ, exteriorizez, vb. I. Tranz. și refl. A comunica, a exprima, a manifesta gânduri sau sentimente prin cuvinte, gesturi etc. [Pr.: -ri-o-] – Fr. extérioriser.

exterioriza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXTERIORIZÁ, exteriorizez, vb. I. Tranz. și refl. A comunica, a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. éxtérioriser.

exterioriza (Dicționar de neologisme, 1986)
EXTERIORIZÁ vb. I. tr. A exprima, a manifesta idei, sentimente etc. [Pron. -ri-o-, p.i. -zez. / < fr. extérioriser].

exterioriza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXTERIORIZÁ vb. tr. a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. (< fr. extérioriser)

exterioriza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exteriorizá (a ~) (-ri-o-) vb., ind. prez. 3 exteriorizeáză

exterioriza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXTERIORIZÁ, exteriorizez, vb. I. Tranz. și refl. A comunica, a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. éxtérioriser.

exteriorizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
exteriorizà v. a pune în afară, a projecta.