extemporal - explicat in DEX

extemporal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXTEMPORÁL, extemporale, s. n. Probă scrisă, neanunțată, de obicei din lecția curentă, dată elevilor pentru verificarea periodică a cunoștințelor; lucrare de control. – Din germ. Extemporale, lat. extemporalis.

extemporal (Dicționar de neologisme, 1986)
EXTEMPORÁL s.n. Lucrare scrisă neanunțată (dată elevilor din lecția zilei) pentru verificarea cunoștințelor. [Pl. -le, -luri. / < germ. Extemporale, cf. lat. extemporalis].

extemporal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXTEMPORÁL, -Ă I. adj. în afara timpului. II. s. n. probă scrisă dată elevilor pe neanunțate din lecția zilei pentru verificarea cunoștințelor. (< germ. Extemporale, lat. extemporalis)

extemporal (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
extemporal, extemporale s. n. 1. (intl.) furt mărunt. 2. (în trecut) informații date Securității.

extemporal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*extemporál, -ă adj. (lat. extemporalis, [rar ex-temporáneus] (d. ex, afară din, și tempus, timp. V. contemporan). Improvizat, nepregătit: a da unor școlarĭ să facă niște exercițiĭ extemporale. S. n. Un extemporal.

extemporal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
extemporál s. n., pl. extemporále

extemporal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXTEMPORÁL, extemporale, s. n. Probă scrisă, neanunțată, de obicei din lecția curentă, dată elevilor pentru verificarea periodică a cunoștințelor; lucrare de control. — Din germ. Extemporale, lat. extemporalis.