extemporaneu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTEMPORANÉU, -ÉE, extemporanei, -ee, adj. (
Livr.)
1. Care se produce imediat, pe loc.
2. (
Med.; despre medicamente) Care este preparat sau administrat fără întârziere. – Din
lat. extemporaneus, fr. extemporané.extemporaneu (Dicționar de neologisme, 1986)EXTEMPORANÉU, -ÉE adj. 1. (
Liv.) Care nu depinde de timp; improvizat și imediat.
2. (
Farm.; despre medicamente) Preparat sau administrat fără amânare. [< lat.
extemporaneus, cf. it.
estemporaneo, fr.
extemporané].
extemporaneu (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTEMPORANÉU, -EÉ adj. 1. care nu depinde de timp; imprevizibil. 2. (despre medicamente) preparat sau administrat fără amânare. (< lat.
extemporaneus, fr.
extemporané)
extemporaneu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTEMPORANÉU, -ÉE, extemporanei, -ee, adj. (
Livr.)
1. Care se produce imediat, pe loc.
2. (
Med.; despre medicamente) Care este preparat sau administrat fără întârziere. —
Din lat. extemporaneus, fr. extemporané.