expansiv - explicat in DEX

expansiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXPANSÍV, -Ă, expansivi, -e, adj. Care are tendința de a-și împărtăși deschis și spontan impresiile și sentimentele; vioi, exuberant, comunicativ, deschis. – Din fr. expansif.

expansiv (Dicționar de neologisme, 1986)
EXPANSÍV, -Ă adj. Exuberant, comunicativ, deschis, vioi. [< fr. expansif].

expansiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXPANSÍV, -Ă adj., s. m. f. (om cu temperament) exuberant, comunicativ, vioi. (< fr. expansif)

expansiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
*expansív, -ă adj. (d. lat. expansus, răspîndit, cu sufixu -iv). Care posedă expansivitate. Fig. Comunicativ, care nu se poate ascunde: caracter expansiv.

expansiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
expansív adj. m., pl. expansívi; f. expansívă, pl. expansíve

expansiv (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
expansiv a. 1. Fiz. capabil de a crește în volum; 2. fig. comunicativ: veselie expansivă.

expansiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXPANSÍV, -Ă, expansivi, -e, adj. Care are tendința de a-și împărtăși deschis și spontan impresiile și sentimentele; vioi, exuberant, comunicativ, deschis. — Din fr. expansif.