exmatricula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXMATRICULÁ, exmatriculez, vb. I.
Tranz. A exclude un elev, un student etc. dintr-o școală sau dintr-o facultate. – Din
germ. exmatrikulieren.exmatricula (Dicționar de neologisme, 1986)EXMATRICULÁ vb. I. tr. A elimina (un elev, un student) dintr-o școală, dintr-o facultate etc., scoțând(u-l) din matricole. [Cf. germ.
exmatrikulieren < lat.
ex – în afară,
matricula – registru].
exmatricula (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXMATRICULÁ vb. tr. a exclude sau a elimina un elev, un student din instituția de învățământ pe care o frecventează. (< germ.
exmatrikulieren)
exmatricula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exmatriculá (a ~) (-ma-tri-) vb.,
ind. prez. 3
exmatriculeázăexmatricula (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXMATRICULÁ, exmatriculez, vb. I.Tranz. A exclude un elev, un student dintr-o școală sau dintr-o facultate. — Din
germ. exmatrikulieren.