excursiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCURSIÚNE s. f. v. excursie.excursiune (Dicționar de neologisme, 1986)EXCURSIÚNE s.f. v.
excursie.
excursiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*excursiúne f. (lat.
ex-cúrsio, -ónis, d.
ex-cúrrere, a alerga afară. V.
con-curs). Călătorie de plăcere făcută afară din oraș saŭ și afară din țară. – Și
-úrsie.excursiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)excursiune f. călătorie afară din oraș.
excursiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXCURSIÚNE s. f. v. excursie.