excitație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCITÁȚIE, excitații, s. f. 1. Excitare.
2. Proces fiziologic care se manifestă prin activitatea funcțională (contracție, secreție sau generare de impulsuri) a unei celule, a unui țesut sau a unui organ, ca răspuns la un factor stimulativ intern sau extern.
3. Producere a unui câmp magnetic util în mașini, aparate sau instrumente electrice.
4. Producere a câmpului magnetic inductor util în mașinile electrice, în unele aparate electrice și instrumente electrice. – Din
fr. excitation, lat. excitatio.