excitant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj.,
s. n. 1. Adj. Care excită; excitator (
1).
2. S. n. Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului; ceea ce provoacă o excitație. – Din
fr. excitant.excitant (Dicționar de neologisme, 1986)EXCITÁNT, -Ă adj. Care excită, care provoacă excitație; excitator. //
s.m. și n. Substanță, factor, schimbare de mediu care poate provoca excitația unui organism sau a unui organ; stimulent. [Var.
escitant, -ă adj. / cf. fr.
excitant].
excitant (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXCITÁNT, -Ă I.
adj. care excită; excitator. II. s. n. substanță, factor care provoacă excitația unui organ(ism). (< fr.
excitant)
excitant (Dicționaru limbii românești, 1939)*excitánt, -ă adj. (lat.
éxcitans, -ántis; fr.
-ant). Care excită, care însuflețește. S. n.
Ceaĭu și cafeaŭa-s excitante.excitant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)excitánt1 adj. m.,
pl. excitánți; f. excitántă, pl. excitánteexcitant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)excitánt2 s. n.,
pl. excitánteexcitant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)excitant a. și n. propriu a excita, a reînsufleți puterile:
cafeaua e un excitant.excitant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj.,
s. n. 1. Adj. Care excită; excitator (1).
2. S. n. Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului; ceea ce provoacă o excitație. — Din
fr. excitant.