excitator - explicat in DEX

excitator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXCITATÓR, -OÁRE, excitatori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Rar) Excitant (1). 2. S. f. Mașină electrică pentru alimentarea înfășurării de excitație a altor mașini electrice. – Din fr. excitateur, lat. excitator, -oris.

excitator (Dicționar de neologisme, 1986)
EXCITATÓR, -OÁRE adj. Excitant. // s.f. Mașină electrică pentru alimentarea înfășurării de excitație (3) a altor mașini electrice. [Cf. fr. excitateur, -trice, lat. excitator].

excitator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXCITATOR, -OÁRE I. adj. excitant. II. s. n. mașină electrică pentru alimentarea înfășurării de excitație (4) a altor mașini electrice. (< fr. excitateur, lat. excitator)

excitator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*excitatór, -oáre adj. Care excită. Subst. Ațîțător, instigator: un excitator de revolte. S. n. Fiz. Instrument de descărcat un aparat electric fără să suferĭ vre-o comoțiune.

excitator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
excitatór¹ (rar) adj. m., pl. excitatóri; f. sg. și pl. excitatoáre

excitator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
excitatór² s. n., pl. excitatóare

excitator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
excitator a. și m. care excită. ║ n. instrument de descărcat o baterie electrică.

excitator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXCITATÓR, -OÁRE, excitatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Rar) Excitant (1). 2. S. n. Generator auxiliar de curent continuu folosit pentru alimentarea înfășurării de excitație a altor mașini electrice. [Var.: (2) excitatoáre s. f.] — Din fr. excitateur, lat. excitator.