evulsiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EVULSIÚNE, evulsiuni, s. f. (Rar) Smulgere; scoatere, extragere. [
Pr.:
-si-u-. –
Var.:
evúlsie s. f.] – Din
fr. évulsion, lat. evulsio, -onis.evulsiune (Dicționar de neologisme, 1986)EVULSIÚNE s.f. v.
evulsie.
evulsiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)EVULSIÚNE s. f. (extracție prin) smulgere. (< fr.
évulsion, lat.
evulsio)
evulsiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)evulsiúne (-si-u-) s. f.,
g.-d. art. evulsiúnii; pl. evulsiúnievulsiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EVULSIÚNE, evulsiuni, s. f. (
Livr.) Smulgere; scoatere, extracție. [
Pr.:
-si-u-. —
Var.:
evúlsie s. f.] — Din
fr. évulsion, lat. evulsio, -onis.