evacuare - explicat in DEX

evacuare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EVACUÁRE, evacuări, s. f. Acțiunea de a evacua și rezultatul ei. ♦ Fază din ciclul motoarelor cu ardere internă sau al turbinelor cu gaze, în care gazele de ardere sunt evacuate din mașină după ce au efectuat lucrul mecanic. [Pr.: -cu-a-] – V. evacua.

evacuare (Dicționar de neologisme, 1986)
EVACUÁRE s.f. Acțiunea de a evacua și rezultatul ei; evacuație. ♦ Eliminare a conținutului unui organ sau a unei formații patologice. [< evacua].

evacuare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EVACUÁRE s. f. 1. acțiunea de a evacua. 2. eliminare a conținutului unui organ sau a unei formații patologice. 3. fază din ciclul motoarelor cu ardere internă, sau al turbinelor cu gaze, în care gazele sunt evacuate după ce au efectuat lucrul mecanic; purgare. (< evacua)

evacuare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
evacuáre (-cu-a-) s. f., g.-d. art. evacuắrii (-cu-ă-); pl. evacuắri

evacuare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EVACUÁRE, evacuări, s. f. Acțiunea de a evacua și rezultatul ei. ♦ Fază din ciclul motoarelor cu ardere internă sau al turbinelor cu gaze, în care gazele de ardere sunt evacuate din mașină după ce au efectuat lucrul mecanic. [Pr.: -cu-a-] — V. evacua.