evada - explicat in DEX

evada (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EVADÁ, evadez, vb. I. Intranz. (Despre deținuți) A fugi din închisoare sau de sub pază; p. ext. (fam.) a fugi, a scăpa. – Din fr. évader, lat. evadere.

evada (Dicționar de neologisme, 1986)
EVADÁ vb. I. intr. A fugi, a scăpa dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. ♦ (Fam.) A fugi, a scăpa. [Cf. fr. évader, lat. evadere – a scăpa].

evada (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EVADÁ vb. intr. 1. a fugi, a scăpa dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. 2. (fam.) a fugi, a scăpa. (< fr. évader, lat. evadere)

evada (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
evadá (a ~) vb., ind. prez. 3 evadeáză

evada (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EVADÁ, evadez, vb. I. Intranz. (Despre deținuți) A fugi din închisoare sau de sub pază; p. ext. (fam.) a fugi, a scăpa. — Din fr. évader, lat. evadere.

evadà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
evadà v. a scăpa pe furiș.