evacua - explicat in DEX



evacua (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EVACUÁ, evacuez, vb. I. Tranz. 1. A lăsa liber, a goli, a părăsi în masă un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera (4). 2. A lua măsuri de îndepărtare, a scoate în chip organizat, dintr-un loc și a duce în altul oameni, bunuri etc. ♦ A scoate dintr-o zonă periculoasă populația, animalele, bunurile spre a preveni distrugerea lor. 3. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere internă. ♦ A elimina reziduurile rezultate dintr-un proces tehnologic. 4. A elimina fecalele din intestine. [Pr.: -cu-a] – Din fr. évacuer, lat. evacuare.

evacua (Dicționar de neologisme, 1986)
EVACUÁ vb. I. tr. 1. A goli, a lăsa liber, a părăsi (un imobil, o localitate etc.). ♦ A da afară pe cineva dintr-o localitate, dintr-un loc, dintr-o locuință etc. 2. A elimina, a îndepărta (dintr-un loc închis) gaze, reziduuri, fecale etc. [Pron. -cu-a, p.i. -uez, 3,6 -uează, ger. -uând. / < fr. évacuer, it., lat. evacuare].

evacua (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EVACUÁ vb. tr. 1. a goli, a elibera (un imobil, o localitate etc.). ◊ a da afară pe cineva (dintr-o locuință). 2. a elimina (dintr-un loc închis) gaze, reziduuri, fecale etc. (< fr. évacuer, lat. evacuare)

evacua (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
evacuá (a ~) (-cu-a) vb., ind. prez. 3 evacueáză, 1 pl. evacuắm (-cu-ăm); conj. prez. 3 să evacuéze (-cu-e-); ger. evacuấnd (-cu-ând)

evacua (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EVACUÁ, evacuez, vb. I. Tranz. 1. A lăsa liber, a goli, a părăsi în masă un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera (4). 2. A lua măsuri de îndepărtare, a scoate, în chip organizat, dintr-un loc și a duce în altul oameni, bunuri etc. ♦ A scoate dintr-o zonă periculoasă populația, animalele, bunurile spre a preveni distrugerea lor. 3. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere internă. ♦ A elimina reziduurile rezultate dintr-un proces tehnologic. 4. A elimina fecalele din intestine. [Pr.: -cu-a] — Din fr. évacuer, lat. evacuare.

evacuà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
evacuà v. 1. a înceta de a ocupa un loc, o țară: a evacua un teritoriu; 2. Med. a face să iasă: a evacua umori.

Alte cuvinte din DEX

EV EUTROFIE EUTOCIE « »EVACUABIL EVACUARE EVACUATIE