eutocie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EUTOCÍE, eutocii, s. f. Naștere normală, fără complicații. [
Pr.:
e-u-] – Din
fr. eutocie.eutocie (Dicționar de neologisme, 1986)EUTOCÍE s.f. Naștere normală. [Gen.
-iei. / < fr.
eutocie, cf. gr.
eu – bine,
tokos – naștere].
eutocie (Marele dicționar de neologisme, 2000)EUTOCÍE s. f. naștere normală, fără complicații. (< fr.
eutocie, gr.
eutokia)
eutocie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eutocíe (e-u-) s. f.,
art. eutocía, g.-d. art. eutocíei; pl. eutocíi, art. eutocíileeutocie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EUTOCÍE, eutocii, s. f. Naștere normală, fără complicații. [
Pr.:
e-u-] — Din
fr. eutocie.