eutexie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EUTEXÍE, eutexii, s. f. Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât aceea a altui amestec făcut în alte proporții. [
Pr.:
e-u-] – Din
fr. eutexie.eutexie (Dicționar de neologisme, 1986)EUTEXÍE s.f. Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât cea a altui amestec făcut în alte proporții. [Gen.
-iei. / < fr.
eutexie, cf. gr.
eu – bine,
tekein – a topi].
eutexie (Marele dicționar de neologisme, 2000)EUTEXÍE s. f. fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât cea a altui amestec. (< fr.
eutexie)
eutexie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eutexíe (e-u-) s. f.,
art. eutexía, g.-d. art. eutexíei; pl. eutexíi, art. eutexíileeutexie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EUTEXÍE, eutexii, s. f. Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât aceea a altui amestec făcut în alte proporții. [
Pr.:
e-u-] — Din
fr. eutexie.