eticheta - explicat in DEX

eticheta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ETICHETÁ, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. – Din fr. étiqueter.

eticheta (Dicționar de neologisme, 1986)
ETICHETÁ vb. I. tr. 1. A pune o etichetă (pe ceva). 2. (Fig.) A califica (pe cineva sau ceva). [< fr. étiqueter].

eticheta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETICHETÁ vb. tr. 1. a pune o etichetă. ◊ a asocia o etichetă (3). 2. (fig.) a califica (pe cineva sau ceva). (< fr. étiqueter)

eticheta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
etichetá (a ~) vb., ind. prez. 3 eticheteáză

eticheta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ETICHETÁ, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. — Din fr. étiqueter.