espingolă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESPINGÓLĂ, espingole, s. f. Armă de foc primitivă din bronz, montată pe un pivot. – Din
fr. espingole.espingolă (Dicționar de neologisme, 1986)ESPINGÓLĂ s.f. (
Ist.) Armă de foc primitivă din bronz, montată pe un pivot. [< fr.
espingole].
espingolă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESPINGÓLĂ s. f. armă de foc primitivă din bronz, montată pe un pivot. (< fr.
espingole)
espingolă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)espingólă s. f.,
g.-d. art. espingólei; pl. espingóleespingolă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESPINGÓLĂ, espingole, s. f. Armă de foc primitivă din bronz, montată pe un pivot. — Din
fr. espingole.