epuizabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EPUIZÁBIL, -Ă, epuizabili, -e, adj. Care se poate epuiza. [
Pr.:
-pu-i-] – Din
fr. épuisable.epuizabil (Dicționar de neologisme, 1986)EPUIZÁBIL, -Ă adj. Care se poate epuiza. [Cf. fr.
épuisable].
epuizabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)EPUIZÁBIL, -Ă adj. care se poate epuiza. (< fr.
épuisable)
epuizabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)epuizábil (-pu-i-) adj. m.,
pl. epuizábili; f. epuizábilă, pl. epuizábileepuizabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EPUIZÁBIL, -Ă, epuizabili, -e, adj. Care se poate epuiza. [
Pr.:
-pu-i-] — Din
fr. épuisable.