epuiza - explicat in DEX

epuiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPUIZÁ, epuizez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) termina, a (se) sfârși, a (se) isprăvi, un bun material (consumând, vânzând etc.). 2. Tranz. A lămuri complet, a discuta în toate amănuntele, a isprăvi de studiat o problemă. 3. Tranz. și refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [Pr.: -pu-i-] – Din fr. épuiser.

epuiza (Dicționar de neologisme, 1986)
EPUIZÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) termina, a (se) isprăvi. 2. tr. A lămuri complet, a termina discuțiile, a încheia (o problemă). 3. refl. A se istovi, a se extenua. [Pron. -pu-i-. / < fr. épuiser].

epuiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPUIZÁ vb. I. tr., refl. a (se) termina, a (se) isprăvi. II. tr. a lămuri complet, a termina discuțiile. III. refl. a se extenua. (< fr. épuiser)

epuiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epuizá (a ~) (-pu-i-) vb., ind. prez. 3 epuizeáză

epuiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPUIZÁ, epuizez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) termina, a (se) sfârși, a (se) isprăvi, un bun material (consumând, vânzând etc.). 2. Tranz. A lămuri complet, a discuta în toate amănuntele, a isprăvi de studiat o problemă. 3. Tranz. și refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [Pr.: -pu-i-] — Din fr. épuiser.