epolet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EPOLÉT, epoleți, s. m. Bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului, ale specialității etc. – Din
fr. épaulette.epolet (Dicționar de neologisme, 1986)EPOLÉT s.m. Bandă (carton îmbrăcat cu stofă) care se aplică pe umerii uniformelor militare și pe care se indică gradul, specialitatea militară etc. [Pl.
-eți, (s.n.)
-te, -turi. / < rus.
epolet, cf. fr.
épaulette].
epolet (Marele dicționar de neologisme, 2000)EPOLÉT s. m. 1. accesoriu pe umerii uniformelor pe care se indică gradul și specialitatea militară. 2. extremitate superioară a vârfului unui catarg. (< rus.
epolet, fr.
épaulette)
epolet (Dicționaru limbii românești, 1939)epolét n., pl.
e, și m. (rus.
epolét, d. fr.
épaulette, dim. d.
épaule, vfr.
espalde, din
espadle, lat.
spáthula și
spátula, dim. d.
spatha, spadă lată; vgr.
spáthe. V.
spalier, spată). Ornament cu cĭucurĭ saŭ alt-fel pe care militariĭ îl poartă la umeriĭ tuniciĭ.
Fig. Gradu de ofițer:
a obținut epoletu. – Pe la 1850 și
spalét (it.
soaletta).
epolet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)epolét s. m.,
pl. epoléțiepolet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EPOLÉT, epoleți, s. m. Bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului, ale specialității etc. — Din
fr. épaulette.