epitelial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EPITELIÁL, -Ă, epiteliali, -e, adj. Care aparține epiteliului, privitor la epiteliu. [
Pr.:
-li-al] – Din
fr. épithélial.epitelial (Dicționar de neologisme, 1986)EPITELIÁL, -Ă adj. Al epiteliului, de epiteliu. [Pron.
-li-al. / cf. fr.
épithélial].
epitelial (Marele dicționar de neologisme, 2000)EPITELIÁL, -Ă adj. al epiteliului. (< fr.
épithélial)
epitelial (Dicționaru limbii românești, 1939)*epiteliál, -ă adj. (d.
epiteliŭ).
Anat. De la epiteliŭ:
țesut epitelial. Care formează epiteliŭ:
celule epiteliale.epitelial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)epiteliál (-li-al) adj. m.,
pl. epiteliáli; f. epiteliálă, pl. epiteliáleepitelial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EPITELIÁL, -Ă, epiteliali, -e, adj. Care aparține epiteliului, privitor la epiteliu. [
Pr.: -
li-al] — Din
fr. épithélial.