enot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ENÓT, enoți, s. m. Animal de vânat cu blană prețioasă, asemănător cu un câine (
Nyctereutes prociynoides) –
Et. nec.enot (Marele dicționar de neologisme, 2000)ENÓT s. m. animal de vânat cu blană prețioasă, asemănător unui câine.
enot (Dicționaru limbii românești, 1939)enót m. (rus.
enót).
Vechĭ. Un fel de pisică sălbatică (viverra genetta
).enot (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ENÓT s. m. Animal cu blană prețioasă, asemănător unui câine, de unde și denumirea de
câinele-jder (
Nyctereutes procynoides). Originar din Extremul Orient asiatic, a fost colonizat în partea europeană a Rusiei și în Ucraina. În România trăiește în Delta Dunării și în S Moldovei; poate fi crescut și în captivitate, ca animal pentru blană.
enot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)enót s. m.,
pl. enóțienot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ENÓT, enoți, s. m. Animal cu blană prețioasă, asemănător cu un câine
(Nyctereutes prociyonoides). —
Et. nec.