empiriocritic - explicat in DEX

empiriocritic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik.

empiriocritic (Dicționar de neologisme, 1986)
EMPIRIOCRÍTIC, -Ă adj. Referitor la empiriocriticism. // s.m. și f. Adept al empiriocriticismului. [Pron. -ri-o-. / < empiriocriticism].

empiriocritic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EMPIRIOCRÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al empiriocriticismului. (< rus. empiriokritik)

empiriocritic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
empiriocrític (-ri-o-cri-) adj. m., pl. empiriocrítici; f. empiriocrítică, pl. empiriocrítice

empiriocritic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] — Din rus. empiriokritik.