electivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELECTIVITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este electiv. – Din
fr. électivité.electivitate (Dicționar de neologisme, 1986)ELECTIVITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este electiv. [Cf. fr.
électivité].
electivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELECTIVITÁTE s. f. 1. calitatea a ceea ce este electiv. 2. însușire a organismelor vii de a asimila acele condiții de mediu care corespund cel mai mult eredității lor. (< fr.
électivité)
electivitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*electivitáte f. (d.
electiv). Calitatea de a fi electiv.
electivitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)electivitáte s. f.,
g.-d. art. electivitắțiielectivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ELECTIVITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este electiv. — Din
fr. électivité.