edentație (Dicționar de neologisme, 1986)EDENTÁȚIE s.f. Lipsă (totală sau parțială) a dinților. [După fr.
édenter].
edentație (Marele dicționar de neologisme, 2000)EDENTÁȚIE s. f. pierdere ori lipsă a dinților. (după fr.
édenter)
edentație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*edentáție (-ți-e) s. f.,
art. edentáția; g.-d. edentáții, art. edentáțieiedentație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EDENTÁȚIE s. f. Lipsa unuia sau a mai multor dinți de pe arcadele dentare. —
Cf. fr. édenter.