dușlag (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)dúșlag (dușláguri), s. n. – Dorn, priboi de dulgher pentru găurit doagele.
Germ. Durchschlag (Candrea; Scriban).
dușlag (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))DUȘLÁG, dușlaguri, s. n. (
Reg.) Unealtă cu ajutorul căreia se găuresc tablele subțiri, cercurile de fier ale buților etc. pentru a fi nituite; priboi. –
Germ. Durchschlag.dușlag (Dicționaru limbii românești, 1939)dușlág n., pl.
urĭ și
e (germ.
durchschlag). Priboĭ (de găurit cercurile).
dușlag (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dușlag n. priboiu cu care se găuresc cercurile de fier. [Nemț. DURCHSCHLAG].