dumnealui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUMNEALÚI, DUMNEAÉI, dumnealor, pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a. ♦ (
Fam.) Soț, soție. [
Var.: (
reg.)
domnialúi pron. pers. m.,
dumneéi pron. pers. f.] –
Domnia +
lui (ei, lor).