duglas (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÚGLAS, duglași, s. m. Arbore din familia pinului, cu tulpina foarte înaltă și cu coroana piramidală
(Pseudotsuga menziesii). ♦
P. restr. Lemnul acestui arbore. – Din
engl. douglas.duglas (Dicționar de neologisme, 1986)DÚGLAS s.m. Specie de brad înalt, cu lemnul galben-roz până la brun-roșcat, durabil și ușor de prelucrat. [Pl.
-ași, scris și
douglas. [< engl.
douglas].
duglas (Marele dicționar de neologisme, 2000)DÚGLAS s. m. brad înalt, cu lemnul galben-roz până la brun-roșcat, durabil și ușor de prelucrat. (< engl.
douglas)
duglas (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DÚGLAS (‹
engl.)
s. m. Arbore rășinos din familia pinaceelor, înalt până la 100 m, cu coroana piramidală, originar din America de Nord; la noi este prezent în plantații forestiere (
Pseudotsuga menziesii). ♦ Lemnul arborelui cu același nume, foarte rezistent, cu calități tehnologice superioare, folosit în industrie și în construcții.
duglas (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dúglas (du-glas) s. m.,
pl. dúglașiduglas (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DÚGLAS, duglași, s. m. Arbore din familia pinului, cu tulpina foarte înaltă și cu coroana piramidală
(Pseudotsuga menziesii). ♦
P. restr. Lemnul acestui arbore. — Din
engl. douglas.