dreptunghic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DREPTÚNGHIC, -Ă, dreptunghici, -ce, adj. (Despre figuri geometrice) Care are unul sau mai multe unghiuri drepte. –
Dreptunghi +
suf. -ic.dreptunghic (Dicționar de neologisme, 1986)DREPTÚNGHIC, -Ă adj. Care are unul sau mai multe unghiuri drepte. [<
dreptunghi].
dreptunghic (Marele dicționar de neologisme, 2000)DREPTÚNGHIC, -Ă adj. cu unul sau mai multe unghiuri drepte. (< dreptunghi + -ic)
dreptunghic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dreptúnghic (drep-tun-/drept-un-) adj. m.,
pl. dreptúnghici; f. dreptúnghică, pl. dreptúnghicedreptunghic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DREPTÚNGHIC, -Ă, dreptunghici, -ce, adj. (Despre figuri geometrice) Care are unul sau mai multe unghiuri drepte. ◊ (Adjectival)
Triunghi dreptunghic = triunghi care are un unghi drept. —
Dreptunghi +
suf. -ic.