drăgălășenie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DRĂGĂLĂȘÉNIE, drăgălășenii, s. f. Gingășie, grație, drăgălășie (în înfățișare sau comportare). ♦ (La
pl.) Atitudine plină de atenție, de tandrețe față de cineva; gesturi tandre, dezmierdări. –
Drăgălaș +
suf. -enie.