dotat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOTÁT, -Ă, dotați, -te, adj. Înzestrat cu calități (intelectuale sau artistice) deosebite. –
V. dota.dotat (Dicționar de neologisme, 1986)DOTÁT, -Ă adj. Înzestrat cu calități deosebite. [<
dota].
dotat (Marele dicționar de neologisme, 2000)DOTÁT, -Ă adj. înzestrat cu calități deosebite. (< dota)
dotat (Dicționaru limbii românești, 1939)* dotát, -ă adj. Înzestrat.
Fig. Talentat.
dotat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOTÁT, -Ă, dotați, -te, adj. Înzestrat cu calități (intelectuale sau artistice) deosebite. —
V. dota.