dotare - explicat in DEX

dotare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DOTÁRE s. f. Acțiunea de a dota, dotație. – V. dota.

dotare (Dicționar de neologisme, 1986)
DOTÁRE s.f. Acțiunea de a dota și rezultatul ei; înzestrare; dotație. [< dota].

dotare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dotáre s. f., g.-d. art. dotắrii; pl. dotắri

dotare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DOTÁRE, dotări, s. f. Acțiunea de a dota; dotație. — V. dota.