domesticitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOMESTICITÁTE s. f. (Rar) Starea, condiția de animal domestic. – Din
fr. domesticité.domesticitate (Dicționar de neologisme, 1986)DOMESTICITÁTE s.f. 1. Starea unui animal domestic.
2. (
Franțuzism) Situația de servitor. ♦ Totalitatea servitorilor unei case. [Cf. fr.
domesticité].
domesticitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)DOMESTICITÁTE s. f. 1. stare a unui animal domestic. 2. (rar) situația de servitor. (< fr.
domesticité)
domesticitate (Dicționaru limbii românești, 1939)* domesticitáte f. (lat.
domesticitas, -átis). Starea animalelor domesticite.
domesticitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)domesticitáte (rar)
s. f.,
g.-d. art. domesticitắțiidomesticitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)domesticitate f. starea animalelor domesticite.
domesticitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOMESTICITÁTE s. f. (Rar) Starea, condiția de animal domestic. — Din
fr. domesticité.