dolomit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOLOMÍT s. n. v. dolomită.dolomit (Dicționar de neologisme, 1986)DOLOMÍT s.n. v.
dolomită.
dolomit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DOLOMÍT (
DOLOMÍTĂ, s. f.)
s. n. (‹
fr. {i}; {s}
Dolomien) Carbonat anhidru dublu de calciu și magneziu, cu impurități de fier (în proporții mari se numește
ankerit), mangan, nichel, format pe cale hidrotermală, sedimentar prin substituire metasomatică a calcarelor și ca depunere primară în bazinele saline, împreună cu gipsul și anhidritul. Are culoare alb-cenușie, luciu sticlos și aspect de mase compacte zaharoide. Utilizat ca fondant în siderurgie, piatră de construcție, îngrășământ chimic etc.
dolomit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOLOMÍT s. n. v. dolomită.