dolihocefalie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DOLIHOCEFALÍE s. f. Însușirea de a fi dolihocefal, faptul de a aparține tipului dolihocefal [
Var.:
dolicocefalíe s. f.] – Din
fr. dolichocéphalie.dolihocefalie (Dicționar de neologisme, 1986)DOLIHOCEFALÍE s.f. Însușire a craniului dolihocefal. [Gen.
-iei, var.
dolicocefalie s.f. / < fr.
dolichocéphalie].
dolihocefalie (Marele dicționar de neologisme, 2000)DOLIHOCEFALÍE s. f. conformație a craniului dolihocefal. (< fr.
dolichocéphalie)
dolihocefalie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DOLIHOCEFALÍE s. f. v. dolicocefalie.