disociabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DISOCIABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi disociabil. [
Pr.:
-ci-a-] – Din
fr. dissociabilité.disociabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)DISOCIABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi disociabil. [Pron.
-ci-a-. / cf. fr.
dissociabilité].
disociabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)DISOCIABILITÁTE s. f. însușirea de a fi disociabil. (< fr.
dissociabilité)
disociabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISOCIABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi disociabil. [
Pr.:
-ci-a-] — Din
fr. dissociabilité.