dischetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)DISCHÉTĂ s. f. (inform.) suport magnetic capabil să stocheze și să reproducă informațiile depuse în computer; floppy-disc. (< engl.
diskette, fr.
disquette)
dischetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*dischétă s. f.,
g.-d. art. dischétei; pl. dischétedischetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISCHÉTĂ, dischete, s. f. Disc constituind suportul magnetic al informației cu care se operează în informatică. — Din
fr. disquette, engl. diskete.